„Mi-am prins copilul cu minciuna”

De ce mint copiii

Cum să administrezi comportamentele negative ale copiilor

Să recunoaștem! Suntem, probabil, cu toții vinovați de anumite purtări meschine din copilărie. S-ar putea să fi furat țigări de la părinți, ori să mințim că mergem acasă la un prieten sau la bibliotecă, când noi de fapt mergeam să ne distrăm. S-ar putea chiar să fi crezut că ni s-a cerut socoteală degeaba și am inventat diverse motive pentru a ne explica comportamentele neadecvate.

Comportamentul negativ și minciuna a devenit pentru ei o medotă de a rezolva problemele. Nu o metodă bună sau eficientă, dar totuși e o metodă.

Deși este comun, comportamentul meschin și minciuna sunt unele dintre cele mai dificile probleme cu care părinții se confruntă, în special părinții care vor să fie iubitori și grijulii. Atunci când copilul tău minte sau se furișează deseori o percepem ca pe o trădare. Acestea sunt momentele când părinții ar trebui să fie în stare să facă un pas înapoi, să se uite la comportament și să nu îl ia in nume personal; comportamentul ar putea să nu fie în regulă, acest lucru nu arată că este un copil „rău”. Cel mai eficient răspuns este abordarea comportamentului, expunerea consecințelor și ajutarea copilului de a învăța diverse moduri de a obține ce își dorește, altele decât minciuna și furișatul.

Teatrul Dubee Doo

Motivul surprinzător pentru care mint copiii

Adevărul este că în general copiii știu ce este bine și ce este rău din instinct, dar nu ascultă mereu de „mica voce interioară”. În general, discuțiile cu privire la ce este bine și ce este rău, nu vor rezolva problema, dar o discuție despre rezolvarea problemelor poate produce o schimbare în comportamentul prezent și cel viitor. Este important să înțelegem că majoritatea copiilor nu sunt necinstiți din fire, ei mint pentru că nu dispun de prea multe modalități de a rezolva problemele. Mint pentru a scăpa de consecințe gândindu-se că va funcționa și că este cea mai bună (și singura) cale de a face față în cazul în care sunt prinși făcând ceva ce nu trebuia. Dacă privim minciuna ca pe un rezultat al rezolvării problemelor și nu ca unul moral, tu, ca părinte îți poți ajuta copilul să dezvolte strategii pentru a opri minciuna pe viitor.

Depășește copilul tău limitele? 

Există momente în viața copilului când este firesc și normal să-și asume riscurile și să depășească limitele. Face parte din adolescență și este ceva de așteptat. Există copii care sunt mai răi decât alții și este normal să ne întrebăm de ce este așa. Unii dintre ei sunt cei care iși asumă riscurile și par a fi mai puțin deranjați de a intra în bucluc. Unii copii sunt mai interesați de a-și petrece timpul cu un grup de colegi negativ și ar putea ceda mai ușor presiunii grupului. Unii învață să se comporte meschin de la prieteni sau rude. Alții învață să continue acest tip de comportamente pentru că prin el scapă de consecințe. În cazul în care copilul dumneavoastră este integrat într-un grup de colegi negativ și este presat să se alăture comportamentelor nepotrivite ale colegilor săi, înțelegeți că acest lucru nu îl face să fie “victima” presiunii negative. În cele din urmă ei au responsabilitatea de a-și asuma comportamentele și puteți să le amintiți acest lucru atunci când o iau pe căi greșite împreună cu prietenii lor. Dar cel mai important este ca părinții să realizeze faptul că, copiii, folosesc comportamentele meschine și minciuna ca mod de a rezolva problemele. De exemplu au picat un test deși ți-au spus că s-au descurcat bine…dar acum carnetul de note este trimis acasă pentru a fi semnat. Sau ți-a spus că merge să-și întâlnească prietenele și un alt părinte te sună și îți spune că a vazut-o pe fiica ta bând bere. Copilul tău a ales să facă ce vrea într-un mod care se învârte în jurul comportamentului meschin și minciunii. Copiii justifică acest comportament prin niște erori gândite: ”Testul nu a fost anunțat și nu am avut timp să învăț”. Atât minciuna, cât și comportamentul negativ au devenit pentru ei „metode” de rezolvare a problemelor – nu o metodă bună sau eficientă – dar o metodă.

Spune-i atunci când observi!

Când ești conștient de faptul că s-a ascuns cu ceva sau că l-ai prins cu minciuna, este important să-i spui imediat, să-i amintești că acest comportament este nepotrivit, discută consecințele și metodele alternative de rezolvare a problemelor la locul și momentul potrivit când copilul poate participa la o discuție calmă și productivă. Când s-a angajat într-un comportament meschin și nu recunoaște acest lucru, aveți de abordat două comportamente cărora să arătați consecințele – comportamentul inadecvat și minciuna.

Când copiii v-au mințit ori s-au ascuns cu ceva, dar nu aveți detalii sau nu cunoașteți întreaga poveste, arătați-le suspiciunile voastre. Spuneți-le că aveți de gând să vă informați și că o să stați cu ochii pe ei.

Furatul

În cazul în care comportamentul negativ al copilului dumneavoastră cauzează daune cuiva, acest lucru trebuie abordat imediat. Furatul reprezintă unul dintre acele comportamente care implică și alte persoane. Dacă sunteți sigur că a furat ceva trebuie să existe următoarele consecințe:

  • Abordează comportamentul neadecvat – furatul;
  • Caută să consolezi persoana care a fost afectată.

De exemplu, dacă fiul tău este prins luând bani de la sora lui, conversația cu fiul tău ar trebui să sublinieze faptul că există consecințe pentru furat – a pierdut accesul la un privilegiu pentru o perioadă de timp și trebuie să-și îndrepte greșeala făcută. Acest lucru înseamnă să compenseze dându-i banii înapoi cu adăugarea unui gest, de exemplu să facă treburile prin casă în locul ei timp de o săptămână. Dacă de exemplu copilul dumneavoastră sustrage pe ascuns bani din portofel, tot furat se numește. Trebuie să îi spuneți că acest comportament este inacceptabil și că de acum înainte veți fi mai atent la portofel. Acesta este un moment în care doriți să vă țineți banii mai protejați, așa cum faceți atunci când mergeți într-o zonă aglomerată. Astfel puteți reduce riscul de a se întâmpla din nou și copilul învață că acest comportament trebuie să înceteze. Dacă în ciuda acestor măsuri de protecție copilul dumneavoastră continuă să fure, căutați să aflați pe ce cheltuie el acești bani. Acest lucru poate duce la descoperirea altui comportament care va trebui abordat.

Furișatul pentru a vorbi la telefonul mobil

Dacă copilul dumneavoastră se furișează să vorbească la telefonul mobil noaptea și vorbește prin mesaje cu prietenul/prietena în intervalul 00:00 – 06:00 va apărea o consecință naturală pentru el, va fi obosit ziua următoare. Dar amintiți-vă că dumneavoastră controlați telefonul. Dumneavoastră plătiți facturile și trebuie să îi spuneți că a încalcat regulile cu privire la telefonul mobil și nu va mai avea voie să il folosească o perioadă de timp stabilită (în funcție de vârsta copilului dumneavoastră și dacă acest lucru s-a întâmplat doar o dată sau de mai multe ori).

Furișatul afară noaptea

Dacă copilul dumneavoastră se furișează afară pe timp de noapte, trebuie să vă reafirmați regulile cu privire la ora de stingere și apoi să abordați riscurile acestui comportament. Comportamentul negativ prezintă anumite grade – de la puștiul de 15 ani care merge în casa copilului vecin pentru a se juca jocuri video la miezul nopții, până la extrema adolescentei care pleacă în fiecare noapte acasă la prietenul ei mai în vârstă, unde poate exista riscul de a consuma alcool sau chiar droguri. Unele comportamente și tipare de comportamente negative sunt mult mai periculoase și mai riscante decât altele și trebuie tratate cu mare seriozitate.

Atunci când copilul dumneavoastră este calm și poate vorbi despre ceea ce a făcut, puteți încerca să aflți motivul – a fost pentru a fi împreună cu iubitul/iubita, pentru a se droga, pentru a face sex sau pentru a-și petrece timpul cu grupul de prieteni? Indiferent de motiv, arătati-le că acest lucru nu justifică comportamentul ascuns și că este împotriva regulilor dumneavoastră. Conversația trebuie să includă o discuție scurtă și directă despre riscurile și pericolele comportamentului și preocuparea asupra siguranței lui.

Mințitul

E bine să avem asta in minte – copii nu conștientizează cât de dureroase pot fi minciunile. Gândirea lor este imatură și de obicei mint fără să ia în considerare faptul că minciunile afectează și alte persoane. Există diferite nivele de a minți cu efecte variate asupra celorlalți.

Deși nimeni nu-și dorește, câteodată trebuie să ne transformăm in adevărați detectivi mai ales când copilul nostru apelează des la minciună. Lăsați-l pe copil să știe că sunteți preocupați și suspicioși față de comportamentul lor negativ și avertizați-i că îi veți urmări îndeaproape. Acest lucru nu le va fi pe plac dar trebuie să știe că vă pasă de ei și că așteptați ca ei să termine cu mințitul.

Importanța discuțiilor în rezolvarea problemelor

După ce ați prins copilul cu minciuna este bine să purtați o discuție (atunci când lucrurile s-au calmat) cu privire la ce ar fi putut face diferit. ”Dacă ai vrut să mergi la prietenii tăi și să vă jucați jocuri video  la miezul nopții, puteai să întrebi și poate te lăsam să faci asta vineri seară, când nu aveai școală următoarea zi”. Este important de asemenea să-l lăsați pe el să găsească rezolvări alternative, soluțiile să vină direct de la el.

5 sfaturi pentru a face față comportamentelor negative „Mi-am prins copilul cu minciuna”

  1. Nu o lua personal. Copiii nu fac acest lucru pentru a te răni, o fac pentru a obține ceea ce își doresc într-un mod greșit. Este treaba ta să îi ajuți să învețe acest lucru.
  2. Îndepărtează emotivitatea. Chiar dacă simți că este o trădare personală, încearcă să îndepărtezi emotivitatea din discuția cu copilul. Stai calm, clar și centrat pe comportament. Fii obiectiv.
  3. Poartă o conversație centrată pe rezolvarea problemelor atunci când copilul este calm.
  4. Transmiteți un mesaj consistent cu privire la mințit. De exemplu, poate fi simplu ca ”Mințitul nu este o modalitate potrivită de a rezolva problemele. Nu se permite acest lucru în familia noastră și dacă recurgi la mințit vor exista consecințe“.
  5. Atunci când copilul tău se angajează într-un comportament negativ:
  • Fii strict cu privire la ce este un comportament acceptat și unul necorespunzător
  • Numește comportamentul meschin atunci când se întâmplă
  • Evidențiază consecințele

Nu sunteți pe cale de a câștiga un concurs de personalitate atunci când vă confruntați cu un comportament meschin, doar vă îndepliniți datoria de părinte. Copiilor nu le place când părinții îi suspectează sau când îi prind cu minciuna sau cu un ascunzișuri. De asemenea, nu le plac nici conversațiile și nici consecințele care urmează. Va trebui să rămaneți calmi, să evitați un meci de strigăte, să purtați conversații clare despre ceea ce contează de fapt – consecințele și de a-i explica copilului modalitățile mult mai bune și mai sănătoase de rezolvare a problemelor.