Dragi angajatori, nu mai fugiți de mamele cu copii mici!

mame angajate

Bună! Mă numesc Emilia, sunt șomeră și în curând voi fi casnică! Sună rău, dar în situația asta mă aflu. Am studiat atent pe toată lumea din jurul meu – toți și-au găsit drumul, toți se pricep la ceva, toți au vise spre care merg și pe care mulți le realizează, toți fac ceva, orice, pentru a-și mulțumi sufletul și familia.

Fiecare om știe ce-i place să facă, la ce se pricepe, fiecare are pătrățica lui din acest puzzle imens pe care-l împărțim. Toți ne îmbinăm ca într-un joc de strategie astfel încât să putem trece la nivelul următor. Problema mea este simplă: nu-mi mai găsesc piesa de puzzle din această lume…

Sunt mamă a doi copii, am terminat o facultate, m-am dedicat foarte mult copiilor și… m-am cam anulat pe mine. Am muncit 10 ani în alt domeniu decât am terminat studiile. Loc de muncă super solicitant, cu muuulte ore state peste program, ani cu viață personală extra serviciu zero (până și nopțile le „dedicam” jobului pentru că noaptea visam și găseam unele răspunsuri la problemele de serviciu de peste zi; în plus, aveam și un salariu mulțumitor).

După ce am născut și cel de-al doilea copil, obosită peste puterile mele, mi-am dorit să ma dedic total familiei. Decizia de a mă dedica total copiilor a venit și din cauza puținului ajutor venit din afara familiei, iar soțul, având un job foarte solicitant, nu reușea să se ocupe de gospodărie așa cum ar trebui. Probabil sunt multe persoane exact în cazul meu, sau care au trecut deja prin această situație.

Anii au trecut, copiii au crescut. Acum merg la școală plus afterschool și la creșă. Și eu… am rămas prizonieră în propria casă, cu muulte treburi casnice în „fişa postului”. Exclus să fac ceea ce am lucrat în trecut, deși am primit mai multe oferte în perioada cât am stat acasă.
Și DA, am aplicat la joburi pe net, am căutat la ANOFM, am fost și la câteva interviuri. La discuția cu angajatorii, totul a fost perfect până a venit vorba de program. Trebuie să termin serviciul la o oră care să-mi permită sa duc și să iau copiii de la afterschool/creșă, luând în considerare traficul din București la ore de vârf și faptul că locațiile instituțiilor sunt diferite.

Cred că ar trebui găsite soluții şi în cazul nostru. Nu suntem o specie deosebita dacă avem copii, nu trebuie să fugiți de noi. Și DA, copiii sunt prioritatea noastră şi asta este firesc! Şi nu mă consider demodată, din contră!

Dragi angajatori, nu mai fugiți de mamele cu copii mici! Puteți avea mai multe surprize plăcute decât credeți. Suntem dornice de muncă şi de a ne face remarcate, suntem puternice, luăm hotarâri foarte repede, nu pierdem vremea, rezistăm la stres, gestionăm foarte bine timpul. Și voi, cele care mă înțelegeți, puteți continua să enumerați calitățile noastre…