Copilul este „oglinda″ părintelui. Iată un caz concret

Alionte

Cu siguranță toți părinții își doresc ca micuții lor să ajungă adulți de succes. Niciun părinte (responsabil) nu cred că-și pregătește copilul pentru pentru eșec sau îl lasă voit să ajungă de izbeliște. Însă, părinții ar trebui să aibă în vedere că ei sunt modele de urmat pentru micuții lor și că aceștia imită comportamentul celor care le-au dat viață. Așa că, fiți voi de succes și vor ajunge și ei la fel de sus. În rândurile următoare veți putea să citiți povestea de succes a unei mame și a fetiței ei: Adriana Alionte, directorul fondator al Centrului de învățare a limbii engleze Shakespeare School, și Irina Alionte – o tânără de doar 25 de ani care a ajuns să cunoască pe propria piele ce înseamnă mult râvnita afirmare. 

Fiți voi înșivă ceea ce vreți să devină copiii voștri!

Adriana Alionte

Auzim mereu că cei mici sunt oglinda noastră, tocmai de aceea, ca și părinți, avem o mare responsabilitate pentru felul în care se formează copiii noștri. Suntem cei care le oferim copiiilor noștri primele modele de urmat, de aceea, e bine să alegem cu grijă modul în care ne comportăm în prezența lor. Momentul în care m-am hotărât să scriu acest articol, a fost acela când am văzut acest videoclip.

Ca și părinte, am fost foarte conștientă că voi fi primul model pentru fiica mea, primul om pe care îl va imita atât în comportament cât și în gândire. Pe de altă parte, meseria de profesor de limba engleză m-a determinat să susțin și acasă, ca și în clasă, pasiunea pentru cunoaștere, modelul de educație ca experiență, dorința de a explora lucruri noi.

Viața mi-a demonstrat că într-adevăr suntem modele pentru copiii noștri. Fiica mea, Irina, a moștenit pasiunea mea pentru limba engleză, acest lucru ajutând-o ulterior să urmeze un master în domeniul afacerilor la Universitatea din Warwick. Pe de altă parte, activitatea mea de antreprenor ca fondator al Centrului de Învățare a Limbii Engleze Shakespeare School i-a dat curajul de a-și urma visul și de a-și înființa propria ei afacere, la Londra, la doar 25 de ani. Am încurajat-o să creadă cu tărie în forțele proprii și sunt convinsă că acest lucru a încurajat-o să reușească în tot ceea ce și-a propus.

Ca părinte nu poți decât să îi oferi copilului posibilitatea să se dezvolte, să îi deschizi ușa spre acele oportunități care îl vor ajuta să evolueze. Prin urmare, am avut grijă să descopere locuri și să facă parte dintr-o cumunicate, să ofere timpul pentru voluntariat, să se implice în proiecte pentru a învăța lucruri noi, să învețe să lucreze într-o echipă și să relaționeze cu copii și tineri cu preocupări frumoase.

Atunci când copilului i se oferă aceste posibilități, ei vor alege mereu ceea ce li se potrivește. Aici trebuie să avem iarăși grijă, ca părinți, să nu îi forțăm să aleagă ce ne place nouă, ci să le oferim cât mai multe oportunități și să vedem care este varianta care le aduce acea luminiță de plăcere în ochi.

În copilăria și adolescența ei nu a existat însă expresia „mă plictisesc”, nu pentru că îi spuneam eu ce să facă, ci pentru că eu la rândul meu, nu lăsam să se întâmple acest lucru. Mereu aveam ceva de citit sau lucruri noi pe care le învățam.

De aceea, la Shakespeare School pregătim pentru copii activități distractive de învățare a limbii engleze adaptate în spiritul verii, prin care pot să își dezvolte curiozitatea, abilitățile de comunicare și spiritul de echipă, pentru ca  vacanța mare să treacă cu folos.

Dacă manifestați mereu în preajma lor sete de cunoaștere, dorința de a învăța și de a fi mai bun, cei mici vor manifesta exact ceea ce văd acasă. Îndrumați-i să își găsească mereu preocupări care să îi ajute să se formeze pentru viață și să învețe ceva nou în fiecare zi.

Adriana Alionte este directorul fondator al Centrului de învățare a limbii engleze Shakespeare School, București. Vă așteptăm vara aceasta la cursuri distractive.

Copilul este „oglinda″ părintelui. Iată un caz concret  Irina Alionte (fiica Adrianei Alionte) este o tânără antreprenoare de 25 de ani care, după ce a absolvit un masterat la Universitatea Warwick, și-a început propria afacere în Londra, premiată cu trofeul “Best Business Growth” la doar 1 an de la înființare. Irina a primit finanțare și îndrumare de la cea mai mare organizație de mentoring din Marea Britanie, iar recent a inițiat proiectul internațional Born2Succeed prin care își propune să-i inspire pe toți cei care doresc să se poziționeze rapid ca experți pe piață.

Irina este, de asemenea, partener în afacerea de familie Shakespeare School și a înființat un ONG educațional – Asociația Shakespeare School pentru Educație. Pe lângă aceste activități, Irina este și empowerment coach, are propria rubrică editorială în International Women in Business, a avut apariții atât în presa națională, cât și în cea britanică și este invitată ca speaker la evenimente menite să inspire tinerii antreprenori.

Un copil care crește cu gândul că orice este posibil este de neoprit în drumul lui spre succes

Puțini oameni știu că provin la rândul meu dintr-o familie de antreprenori, oameni care au decis la un moment dat să își transforme pasiunea în propria afacere. Mama mea a lansat Centrul de Învățare a Limbii Engleze Shakespeare School când eu aveam doar 14 ani. A fost un business început de la zero, cu resurse proprii, buget minim, dar foarte multă dedicare. A început cu unsprezece elevi, iar în 12 ani a ajuns la trei sedii și peste o mie cinci sute de cursanți. Cum? Multă pasiune, răbdare, dorința de a oferi servicii de calitate și multă dragoste pentru copii și pentru educație.

Pentru mine, mama a fost cea mai bună profesoară în ale antreprenoriatului. A înființat Shakespeare School chiar în perioada în care, adolescentă fiind, aveam nevoie de modele inspiraționale. În timp, am început să o ajut, am învățat amândouă regulile din mers, ne-am dedicat amândouă timp și așa am ajuns să cresc odată cu Shakespeare School. Acum, când am afacerea mea, încep să înțeleg și mai bine pasiunea și încrederea cu care mama și-a urmat visul.

După ce ani de zile am susținut în fața elevilor ideea de a aplica la studii în străinătate, la o universitate de top, mi-am urmat și eu visul și am aplicat la una dintre cele mai prestigioase facultăți din Marea Britanie. Nu știam ce mă așteaptă, urma să plec de una singură într-o țară nouă, departe de familie, unde nu cunoșteam pe nimeni. Eram convinsă de un singur lucru, ca voi găsi o cale să îmi fie bine! Gândurile sunt la urma urmei cele care ne conduc în viață, iar un copil care crește cu gândul că orice este posibil, este de neoprit în drumul lui spre succes, spre reușite.

Cred că pur și simplu am fost o norocoasă. Am avut în jurul meu modele și am primit o educație care m-a încurajat să cred că se poate, că visele noastre pot deveni realitate dacă ne păstrăm mereu o gândire pozitivă. Susținerea necondiționată a mamei mele în tot ceea ce făceam a fost cea care mi-a dat aripi. Am avut tot timpul în minte cuvintele ei ”dacă faci ceva cu pasiune și ești perseverent, trecând cu încredere peste obstacole, poți obține orice în viață.” Cu această atitudine am aplicat la Warwick Business School și am fost admisă. Și tot cu aceeași încredere am pornit propriul meu proiect de business, Born2Succeed.

Pe lângă încrederea în mine, mama a avut întotdeauna grijă să îmi alimenteze setea de cunoaștere. La urma urmei, educația nu este doar ceea primim la școală, ci și curiozitatea de a afla, dorința de a fi cel mai bun în ceea ce faci.

De mici avem nevoie de modele pe care să le urmăm, care să ne deschidă ușa spre cunoaștere și infinitele ei posibilități, spre dezvoltarea personală și profesională. Modelele noastre trebuie să fie părinții – cei mai aproăiați de noi, încă din primii ani, apoi dascălii și mai târziu oamenii pe care îi întâlnim în parcursul nostru personal și profesional.

Mi-ar plăcea foarte mult să fiu și eu un model pentru alții, să îi ajut să se dezvolte, să capete încredere în forțele proprii, așa cum am fost și eu ajutată la rândul meu. Asta încerc să fac prin proiectul meu, Born2Succeed, în rândul celor care deja au avut curaj să pornească un business, fie că sunt la început de drum, fie că deja au ani mulți în spate dar le lipsește încă acel strop de încredere prin care să se convingă că totul e posibil.

Mi-ar mai plăcea farte mult să văd tineri cu încredere de sine căpătată de la părinți și părinți care să își facă din educația oferită copiilor și încurajarea încrederii în forțele proprii un scop în sine. Cu încredere în sine și sete de cunoaștere insuflate de mici, orice e posibil și oricine dintre noi poate deveni un învingător.

Mereu am susținut că este de datoria noastră să trăim în lumea în care ne dorim. Acest lucru presupune efort, curaj, ambiție și perseverență. Dar merită.